Omoara elefantii. Si rinocerii si tigrii si totate celelalte animale preferate din Lion King. Totusi, acest lucru ar putea fi cea mai buna optiune pentru a evita extinctia unora dintre animale.

Sa tragem o privire o privire asupra situatiei sumbre pe care viata salbatica o duce in Africa. De-a lungul anilor, Africa a fost tinta atacurilor violente de braconaj, atacuri conduse de puterea economica care creste in tarile asiatice, unde fildesul tine locul unui simbol iar praful de corn de rinocer, care este un medicament natural, poate ajunge la un pret de 100.000 de dolari per kilogram. Raspunsul international a fost unul foarte dur pentru braconieri si traficanti. De asemenea, multe grupuri pentru drepturile animalelor fac presiuni asupra interzicerii actului de vanatoare a megafaunei salbatice: lei, tigri, ursi etc.

Dar interzicerea vanatoarei este un joc care s-ar putea intoarce impotriva celor care vor sa il interzica. Ar putea suna ciudat, insa vanatul ofera un ajutor africanilor, pentru a mentine conservarea vietii animalelor. Pe de alta parte, interzicerea actului de vanatoare privilegiaza un sentiment de bine asupra economiei de baza, in detrimentul animalelor salbatice. Cu alte cuvinte, pentru a salva animalele trebuie ca vanatul acestora sa fie permis.

De asemenea, exista o mare diferenta intre braconaj si vanatoare, insa multi oameni nu inteleg acest lucru. Dupa cele patru decenii in care vanatoarea a fost interzisa, in Kenya s-a inregistrat una din cele mai grave situatii de conservare a vietii salbatice din Africa. Oficialii au declarat ca, interzicerea actului de vanatoare a impins comunitatile locale rurale sa se instraineze de acest lucru. In vederea stabilirii parcurilor nationale, autoritatile au deplasat sate intregi, incasand ei insisi banii proveniti din activitatile turistice, decat sa ii imparta cu oamenii cu au fost mutati.

In Kenya, autoritatile permit vanatoarea traditionala, care permit turistilor sa vaneze, prin eliberarea unei licente,  iar veniturile ce sunt incasate sunt distribuite printre sateni.

Intre timp, tari precum Namibia si Africa de Sud au o strategie de conservare mai uitla. Constitutia Namibiei din 1990 garanteaza sate si triburi pentru animalele salbatice invecinate. Guvernul Central determina cercetatorii sa studieze populatia si sa stabileasca modul in care animalele sunt ucise.